17 dec. 2008

Despre compoziţie - Regula treimilor (2)


De la stânga la dreapta.
Noi, cei de cultură vestică, suntem obişnuiţi să citim de la stânga la dreapta şi tindem, de asemenea, să examinăm o imagine în acelaşi sens. Din acest motiv, de obicei, este bine să plasăm subiectul primar mai aproape de marginea stângă a cadrului. Dacă subiectul este exact în centru, vom fi mult mai puţin dispuşi să examinăm şi celelalte zone. Desigur veţi dori mai întâi să centraţi obiectivul pe subiect pentru focalizare iar apoi să recompuneţi imaginea. Majoritatea camerelor auto-focus vor permite acest lucru, întrucât o uşoară apăsare a butonului declanşatorului va bloca şi va menţine focalizarea până veţi recompune imaginea şi veţi apăsa până la capăt butonul declanşatorului.

1.
2.
Mişcaţi subiectul
Dacă este posibil, încercaţi să aduceţi subiectul într-un loc mai potrivit pentru a putea pune în aplicare sugestiile de mai sus. În caz contrar, mişcaţi-vă dumneavoastră. Asta poate însemna câţiva paşi la stânga sau dreapta, fotografierea de la nivelul solului sau chiar parcurgerea unor kilometri până la un punct cu o perspectivă mai bună.

Exemplu de fotografie pentru care a trebuit să urc un deal din apropierea Clujului (eu cred că a meritat).

3.

4.Nu neapărat este mai bună, dar ne oferă altă perspectivă.

Compoziţii descentrate
Orice compoziţie descentrată cu un centru de interes mic va prezenta un oarecare spaţiu gol în cadru. Compuneţi imaginea astfel încât să existe ceva de interes – sau ceva de interes secundar, poate mult mai distanţat – pentru a satisface ochiul privitorului pe măsură ce explorează imaginea. Dacă doriţi să scoateţi în evidenţă izolarea, lăsaţi spaţiul gol.

5. (izolare)
6. (izolare)
7.
8.9.
Nu mereu trebuie să compui după anumite reguli. Este bine să le înveţi şi după aceea să le încalci, dar într-un mod conştient. În momentul în care ştii ce faci, poţi compune imagini foarte interesante fără a respecta anumite "criterii".

Cadre de prim plan

Adesea, spaţiul gol va fi reprezentat de cer, mai ales în fotografia de peisaj sau arhitecturală. Chiar dacă un cer albastru-azuriu poate face o imagine mai atractivă, un cer pal poate fi deranjant. Puteţi elimina o parte din cer apropiindu-vă de subiect, alegând un obiectiv mai lung sau decupând imaginea. Dacă niciunul din aceste lucruri nu este posibil, încercaţi să găsiţi un obiect în planul apropiat care să se constituie ca un cadru deasupra subiectului primar. O arcadă, o poartă, o creangă cu flori sau chiar un avion pe cer.

10.

11. (Aici peretele era prea mare şi alb şi lumina prea mult imaginea, copacul are rolul de a umple acel spaţiu alb, care probabil era deranjant)12.13.
La utilizarea acestei tehnici se vor respecta următoarele:

a) Schimbarea poziţiei
Va trebui să exploraţi zona pentru a găsi un punct de privire corespunzător pentru cadrul dumneavoastră şi schimbaţi-vă poziţia înainte de a lua imaginea.

14.
15.Sper că vedeţi diferenţa.

b) Redare clară sau cadre neclare
Obiectul folosit pentru încadrarea subiectului trebuie să apară în imagine fie cât mai clar posibil, fie cât mai înceţoşat. În imaginile arhitecturale, este cel mai bine să păstrăm şi imaginea elementelor de încadrare cât mai clară posibil. Veţi folosi o deschidere mică a diafragmei (peste 11 ca valoare) şi un obiectiv cu unghi larg (distanţa focală mică).

Imaginile 14 şi 15 sunt exemple bune şi aici. Mai pun două exemple pentru neclar (blur).

16.
17.

Obiecte pentru încadrare
Obiectele alese pentru încadarea subiectului trebuie să aibă la rândul lor o oarecare valoare estetică. Structuri de genul arcadelor, lucrări interesante din cărămidă, portaluri multicolore sau crengi încărcate cu flori pot constitui numai câteva exemple. Obiectul de încadrare nu trebuie să fie atât de mare, de splendid şi de colorat încât să distragă ochiul privitorului de la centrul de interes al imaginii. Dacă este mult mai întunecat decât subiectul sau este plasat în umbră, el va putea fi redat ca o siluetă. Dacă este foarte apropiat de dumneavoastră, lumina de la bliţ poate crea un efect luminos; încercaţi atât cu, cât şi fără bliţ.

Urmează şi partea a treia zilele următoare. Despre compoziţie mai am de vorbit, dar atât pentru început, 3 cursuri.

Nu am mai primit comentarii în ultimul timp, vă rog să recuperaţi, altfel mă opresc. Merci.

Alte compoziţii armonioase (cel puţin aşa consider eu)

18.
19.
20.
21.
22.

4 comentarii:

kaleid spunea...

Foarte faina 19!

Tipa de la unşpe spunea...

Din nou textul bine structurat şi exemple multe şi bune. Cel mai mult îmi place 20.

Anonim spunea...

Pt foto nr. 4 a meritat sa urci un munte! Excelent exemplu. De fapt, toate sunt extrem de explicite.
Daca nu e prea mare deranjul, crezi ca atunci cand dai exemplele, poti scrie imediat sub poza si setarile folosite? Doar shutter speed-ul si apertura...
Multumim! :)

Munteanu Cătălin spunea...

Când dau exemple pentru compoziţie nu are sens să pun setările, pentru că vă distrag de la încadrare.

Setările apar acolo unde îşi au rostul, nu aici.

ISO 400, 1/400, f/18, 105 mm

Acestea sunt setările la foto 4. Dar nu sunt importante, puteam să folosesc oricare dintre setările de mai jos şi tot acolo ajungeam, pentru că sunt expuneri echivalente şi în acele condiţii, din acel loc, la acel moment, diafragma, timpul de expune şi ISO puteau fi folosite şi altfel pentru acelaşi rezultat.

Distanţa focală rămâne aceaşi pentru a avea aceaşi încadrare

ISO 200, 1/800, f/18

ISO 200, 1/200, F/25

ISO 200, 1/100, f/36 (eventual trepied)

ISO 100, 1/50, f/36 (trepied)

ISO 400, 1/1600, f/13,

ISO 400, 1/3200, f/9

Şi mai există o multitudine de alte variante.