Despre obiective (1)

Indiferent de preţul său sau de nivelul tehnic, orice aparat foto poate fi considerat în principiu o cameră obscură de mici dimensiuni, concepută pentru a ţine filmul sau senzorul digital în interiorul său. În realitate, obiectivul – împreună cu spiritul creator al fotografului – este cel care produce imaginea. Chiar dacă sunt fotografi care au reuşit să realizeze portofolii foarte bune utilizând un singur obiectiv, majoritatea sunt de acord că este nevoie de cel puţin câteva obiective diferite. De exemplu, venerabilul obiectiv de 50 mm şi-a arătat utilitatea, dar pur şi simplu nu poate realiza tot ce-şi doreşte un fotograf.

Unul din avantajele aparatelor (d)SLR constă tocmai în capacitatea lor de a accepta o multitudine de elemente optice, pornind de la obiectivul ochi-de-peşte, obiective superangulare, teleobiective, obiective macro (cu focalizare la distanţe mici), precum şi obiective cu zoom.

Diferenţa principală dintre obiectivele scurte şi cele lungi constă în unghiul de vizare – respectiv posibilitatea de acoperire a scenei, indicată în grade. Valoarea lui poate fi foarte mare (la obiectivele super-angulare) sau poate merge până la valori foarte mici (la teleobiective), aşa după cum este arătat în imaginea de mai jos. Unghiul de vizare este variabil la obiectivele cu zoom.

Funcţiile obiectivului

Un obiectiv este compus din elemente (lentile) multiple de sticlă optică – atât concave, cât şi convexe – proiectate pentru a focaliza lumina într-un punct comun: filmul (senzorul). Pentru a produce o imagine ce va fi percepută drept „clară”, obiectivul va trebui să aibă o mare putere de rezoluţie (abilitatea de a defini clar detaliile complicate) şi un bun contrast (distincţia clară între zonele luminoase şi cele întunecate). Obiectivul va controla cantitatea de lumină ce va cădea pe film sau senzor.

Cantitatea de lumină va depinde de mărimea deschiderii mecanismului cu diafragmă din tubul obiectivului.

Domeniul de claritate aparentă (profunzimea) dintr-o scenă va depinde de mărimea aleasă pentru deschiderea diafragmei, precum şi de distanţa focală şi de alţi factori despre care voi scrie în timp.

Punctul exact de claritate maximă – cum ar fi ochii în cazul unui portret – este impus de fotograf.


Mărimea subiectului în cadru este dată, cel puţin într-o oarecare măsură, de obiectiv. Desigur, veţi putea face ca un subiect să apară mai mare în cadru prin simpla apropiere de el. Există însă obiective care sunt special construite pentru a mări obiectele aflate la distanţă. Altele, obiectivele macro, sunt concepute pentru a permite o focalizare corectă la distanţe foarte mici, realizând măriri importante ale subiectelor.

Dacă amplasaţi aparatul într-un loc anume, partea din scenă ce va fi redată în clişeu va depinde de distanţa focală. Un obiectiv super-angular, de 15 mm, va acoperi un domeniu vast din peisajul ales de noi, în timp ce un teleobiectiv de 600 mm va capta doar o pasăre pe creanga unui copac îndepărtat.


Tipuri de obiective (5 tipuri)

Obiectivele "normale" 1/5
La aparatele de 35 mm, obiectivele de 50 şi 55 mm sunt considerate normale. Ele vor oferi un unghi de vizare de circa 45 de grade – similar ochiului uman. Ele vor produce imagini cu o perspectivă naturală şi nedistorsionată. Scena din fotografie va semăna mult cu ceea ce vă amintiţi să fi văzut. Înainte de extinderea obiectivelor cu zoom, majoritatea aparatelor SLR erau vândute cu un obiectiv de 50 mm. Unii fotografi îl mai utilizează, fiind uşor, accesibil ca preţ, util în situaţii de iluminare redusă şi pentru calitatea imaginii.

P.S. Ochiul uman (unul) vede cu aproximativ 45 de grade = 50 mm. Ambii ochi văd cu aprox. 75 de grade = 28 mm.


Nu am pus exemple, dar cred că vă daţi singuri seama despre ce am scris. Următoarele cursuri vor fi tot despre obiective.