27 feb. 2009

Portrete de mediu

Un portret de mediu îşi plasează subiectul în mediul său de lucru obişnuit. Ideea nu este de a fotografia doar persoana în sine, ci şi ceva din ceea ce face în viaţa sa, fie ca profesie, fie ca hobby. Veţi urmări să captaţi atenţia persoanei şi să o îmbogăţiţi compoziţional. De obicei, portretele de mediu nu sunt portrete de bust sau de cap, ci sunt imagini în care subiectul este doar unul din elementele redate în cadru.

1.2.3.4.
Cercetaţi mai întâi. Vizitaţi subiectul în timpul lucrurlui şi rugaţi-l să vă lase să-l priviţi în timpul activităţii. Reţineţi elementele ce ar putea concura la o fotografie bună. Aflaţi ce anume l-ar face pe subiect deosebit de mândru – un anume taur ar face mândru un crescător de vite, floarea favorită pe grădinar etc. Observaţi ce îmbrăcăminte poartă şi sugeraţi-i cu politeţe să poarte aceeaşi îmbrăcăminte sau una similară atunci când veţi face fotografiile.

5.6.7.
Sfat practic: După ce aţi realizat portretele din locaţiile prestabilite, plimbaţi-vă cu subiectul – de exemplu către locul unde are parcată maşina sau către casa lui. Uneori, va apărea un eveniment crucial care ar da o fotografie bună (se opreşte să discute cu un prieten, se apleacă ca să mângâie un căţel etc.).

8.
Dacă veţi fi în aer liber, cercetaţi locaţia în diverse perioade din zi, pentru a determina care lumină va da cele mai bune rezultate. Dacă lucraţi într-o încăpere, montaţi şi verificaţi dinainte toate luminile şi reflectoarele necesare. Nu uitaţi că subiectul s-ar putea deplasa mult în interiorul spaţiului, deci încercaţi să iluminaţi în aşa fel încât să nu fie necesar să tot mutaţi sursele de lumină.

9. Aici fac o paranteză care nu are nici o legătură cu portretul de mediu: Observaţi cum este fereastra faţă de cadrul imaginii. Vrea să spun că laturile verticale ale ferestrei nu sunt paralele cu marginile imaginii, iar laturile orizontale sunt. Iniţial am vrut să îndrept imaginea să fie paralele marginile laterale ale ferestrei cu imaginea, dar "strâmbam" laturile orizontale. Acest lucru este datorat ferestrei care este strâmbă. Multe clădiri au astfel de "defecte". Este bine să le observăm atunci când fotografiem şi să ne adaptăm cât de cât la ele. Să nu spuneţi despre o astfel de fotografie că este strâmbă, pentru că nu este.


Bliţul de umplere lucrează în mod similar unui reflector – el va adăuga scenei numai un pic de lumină şi permite redarea mai multor detalii decât ar fi fost posibil în condiţii normale de iluminare.

Bliţul de umplere va trebui să fie difuz şi să nu se apropie sau să nu depăşească nivelul sursei principale de lumină. Dacă unghiul stroboscopului este reglabil, ridicaţi-l la o treime de verticală. Dacă nu dispuneţi de un cap de difuziune, îndreptaţi stroboscopul în sus şi lipiţi la partea sa din spate o bucată de carton alb, pe care o veţi îndoi pentru a fi aplecată deasupra stroboscopului. Lumina va fi reflectată de bucata de carton către scenă. Apoi reglaţi biţul pentru a emite lumină mai puţină cu o treaptă decât ar emite pentru a expune normal scena.


Fotografierea

Cereţi subiectului să îşi desfăşoare activitatea normală şi să nu vă acorde atenţie. Veţi realiza cele mai bune fotografii când el este adâncit în munca sa. Mişcaţi-vă, căutaţi unghiuri. Faceţi câteva fotografii de cadru larg, câteva de aproape, câteva din faţă, spate şi lateral. Trebuie să aveţi permanent în vedere ce anume este special la persoana respectivă şi căutaţi să identificaţi momentele ce comunică cel mai bine acel lucru. Dacă este vorba de un pianist, căutaţi un moment de reverie pe faţa sa, dacă este un halterofil, surprindeţi momentul de efort maxim. Aveţi răbdare. Probabil va trebui să aşteptaţi ca persoana să uite de dumneavoastră şi să se relaxeze, pentru ca sudoarea să păteze îmbrăcămintea sau pentru ca florile să fi umplut coşul florăresei.

10.11.

Sfat practic: După ce aţi realizat fotografiile „naturale” pozaţi subiectul aşături de obiectul de care este cel mai mândru. Faceţi-l să vorbească despre el. Nu uitaţi să includeţi suficient fundal pentru a da sens locaţiei. Staţi în permanenţă pregătiţi. Uneori veţi obţine cele mai bune fotografii în cele mai neaşteptate momente.


Alte câteva exemple

12. Un pescar din deltă. În imagine vedem cum el se foloseşte de prăjină pentru a se deplasa pe canalele deltei. În acelaşi timp putem observa şi mediul propriu-zis: apa, stuful, barca.


13. Un fotograf la treabă. În imagine se vede cât de aproape trebuie să stea pentru a fotografia în detaliu motocicliştii şi bolizii lor.


14. Un copil la joacă.



p.s. 1 Nu am postat exemple foarte reuşite, pentru că nu prea am astfel de fotografii cu toate că acest gen de portrete îmi place foarte mult.

p.s. 2 Îmi cer scuze pentru lunga pauză

2 comentarii:

Ana Maria spunea...

niste detalii tehnice despre obiectivele recomandate?

Munteanu Cătălin spunea...

Dacă te referi la obiective recomandate pentru portrete de mediu, să ştii că nu pot da un răspuns exact.

De ex la imaginea 1 am folosit un obiectiv scurt (distanţă focală mică, adică super-angular), la imaginea 3 am folosit un teleobiectiv.

Poţi folosi absolut orice obiectiv, în funcţie de ce poze doreşti să faci. Despre obiective sunt 5 lecţii, acolo găseşti aceste detalii tehnice.